Ființa umană și universul său complex i-a inspirat mereu pe artiștii plastici în căutările lor de a dezvălui, îndeosebi prin intermediul portretului, particularitățile, esența spirituală a omului.
Ceramica populară românească continuă tradiția dacică prin ceramica neagră din Moldova și din estul Transilvaniei, tradiția romană prin ceramica roșie din Oltenia, vestul Munteniei și Banat, iar tradiția bizantină prin ceramica zgrafitată, adică cu angobă gravată.
Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.